Buna ziua dragi prieteni. Pentru ca am vazut atatea pareri legate de adancime, cati posesori de iaz, propun sa lamurim odata pentru totdeauna acest aspect al adancimii iazurilor noastre.
Dupa ce am studiat pe net aceasta problema in ultimele 3 luni de cand m-am hotarat sa-mi fac iaz, am decis sa sintetizez pe cat posibil datele asimilate, in speranta ca acest lucru sa raspunda poate unor intrebari ale dumneavoastra.
Bun, sa incepem...
Dupa cum se stie apa, acesta substanta miraculoasa si totodata fundamentala vietii, este singura substanta chimica cunoscuta care are densitatea maxima in stare lichida, mai exact la temperatura de +4 grade Celsius. Datorita acestui fenomen, iarna apa unui lac ingheata de la suprafata si nu de la fund, pentru ca in stare solida este mai usoara decat apa in stare lichida mai apropiata de temperatura de +4 grade Celsius. In lipsa acestei proprietati miraculoase a apei, aceasta ar fi inghetat de la fundul unui lac, in toata masa ei, pana la suprafata nepertmitand supravietuirea multor specii de plante si animale in urmatorul an.
Conform unor studii efectuate de experti, privind miscarea straturilor de apa de-a lungul perioadei unui an reiese ca in mod normal, in functie de adancime se formeaza trei straturi diferite ale apei si anume:
* Primul strat, cel superior numit Epilimnion, este un strat aflat in permanenta miscare datorita vantului, fiind astfel incalzit aproape omogen. In conditiile normale ale unui lac, acest strat de la suprafata poate ajunge pana la adancimea de 6 metri. Se caracterizeaza printr-o buna iluminare si concentratie medie spre ridicata de oxigen dizolvat in apa,
* Urmatorul strat de dedesupt se numeste Thermocline si se caracterizeaza prin scaderi rapide si semnificative ale temperaturii si concentratiei de oxigen dizolvat in apa, iar lumina patrunde destul de greu aici. Acest strat tinde sa fie destul de subtire si este ca o punte de separare intre celelalte doua straturi, superior si inferior.
* Stratul inferior numit Hypolimnion este foarte rece, oxigenul se afla in concentratii minime, daca exista, insa deseori este total absent. Nu exista in mod normal circulatie a apei in acest strat, iar lumina patrunde foarte putin sau deloc. Aici predomina alte gaze si substante dizolvate in apa si de multe ori apa de aici este neprielnica vietii, avand aproape de fiecare data calitati fizico-chimice total diferite de straturile superioare.
In conditiile unui iaz de gradina, iarna si vara grosimile straturilor se schimba radica in sensul ca in cazul unui iaz putin adanc, de doar 75-80 cm adancime, aflat in zona Bucuresti, unde temperatura medie anuala este in jur de 10-11 grade Celsius, stratul superior va ocupa aproape in totalitate adancimea apei, celelalte doua straturi inferioare fiind extrem de subtiri, Thermocline doar 0,4-0,6 cm, devenind aproape o pelicula de separare si Hypolimnion undeva in jur de 1-2cm si contine copusi pe baza de amoniac, nitriti, nitrati, precum si sulfati in concentratii foarte mari si (in general precipitati sau sedimente aflate in descompunere). Daca iazul respectiv se afla in echilibru bio-chimic, datorita actiunii bacteriilor denitrificatoare, amoniacul va fi descompus in nitriti, iar acestia vor fi descompusi in nitrati care vor predomina in acest caz in stratul inferior. Daca amoniacul si nitritii sunt toxici pentru pesti si plante (dar foarte utili pentru bacteriile denitrificatoare), nitratii actioneaza ca si fertilizant pentru plante, fiin folositi de catre acestea aproape in toatalitate ( de unde si zicala ca niciodata nu ai suficiente plante intr-un iaz. In realitate insa trebuie pastrat un echilibru intre producatorii de CO2(pestii si celelalte vietuitoare) si consumatorii de CO2( plantele), dar aceasta este o alta discutie si nu detaliez aici).
Daca iazul este mai adanc de 80cm, in functie de curentii din apa fie ei naturali sau mecanici, straturile superior si inferior se pot extinde in grosime. Astfel peste adancimea de 1,3-1,4 metri, vara si mai ales toamna vor exista conditii prielnice pentru aparitia malului, datorita ingrosarii stratului inferior si datorita presiunii mai ridicate din "adancuri". Nu vorbim aici de lacuri naturale, unde pestii vor hiberna linistiti pe fundul apei la adancimi chiar mai mari de 6 metrii, ci de iazuri de gradina, unde situatia este putin diferita datorita volumului mai mic de apa si unde discomfortul in timpul iernii poate incepe sa apara la adancimi de peste 1,2-1,5 metrii, datorita ingrosarii stratului inferior, unde apa are concentratii mari de compusi mai mult sau mai putin toxici. Acest lucru insa nu se intampla intr-un iaz in care apa s-a stabilizat, care nu este suprapopulat cu pesti si pestii nu sunt supra alimentati cu hrana, unde pestii pot "hiberna" confortabil la adancimi de pana la 6 metri.
Ca o informatie generala majoritatea pestilor de iaz iernati si aclimatizati la noi rezista la temperaturi de +3 grade Celsius. Exista cazuri in care exemplare au supravietuit chiar sub ghiata, unde apa avea mai putin de 1 grad diferenta fata de punctul de inghet. DECI Daca sub gheata exista un strat de 40-45cm de apa atunci se atinge temperatura de +4 grade Celsius, si deci incepe pragul de adancime optim pentru iernarea pestilor, cu alte cuvinte pestii pot supravietui daca sunt lasati in iaz peste iarna.
Aceste informatii sunt o medie si intotdeauna este bine sa lasam o marja de eroare de macar 10cm. Astfel personal daca as avea posibilitatea pentru Bucuresti as face iazul de 90cm in loc de minim 80cm.
Cam ce se intampla in iazurile noastre cu straturile de apa in fiecare anotimp? Pai ...
Toamna cand temperatura apei se raceste suficient de mult, cele 3 straturi se amesteca datorita vantului. Astfel intreaga masa a apei tinde sa atinga temperatura de +4 grade Celsius. La suprafata datorita vantului si temperaturii scazute a aerului, apa tinde sa se raceasca si mai mult. si datorita temperaturii foarte reci incepe procesul de inghetare iarna. Odata crusta formata, miscarile apei sub gheata inceteaza deoarece vantul nu mai poate antrena apa. Grosimea stratului de gheata va fi direct influentata de temperatura aerului, temperatura in straturile de la suprafata pamantului, precum si de intensitatea vantului. Exista studii in derulare in SUA in care se observa actiunea compostului (pamant de paie si gainati de pasare) asupra temperaturii solului. Din cate se pare exista posibilitatea de a micsora stratul de gheata de la suprafata apei folosing acest compost care datorita continutului mare de substante organice in descompunere, tinde sa mentina solul mai cald decat ar fi normal.
Iarna datorita pojghitei de gheata de la suprafata, pe fundul bazinului tind sa se acumuleze concentratii din ce in ce mai mari de dioxid de carbon, si favorizeaza accelerarea procesului de descompunere a compusilor si cadavrelor de la fundul apei, fapt ce incalzeste semnificativ apa.
Primavara, odata ce apa din stratul inferior trece de temperatura de +4 grade Celsius, devine mai usoara si se ridica la suprafata. Acest lucru se intampla de obicei spre malurile lacului. Aceasta miscare incalzeste partial apa de la suprafata si in combinatie cu incalzirea aerului si actiunea vantului, ajuta la topirea ghetii. Dupa ce gheata s-a topit, vantul tinde sa uniformizeze temperatura apei si sa amestece partial straturile de apa.
Vara apa de la suprafata incepe sa se incalzeasca astfel mai apropiata de temperatura de +4 grade Celsius se va lasa spre fundul apei fiind mai densa. Datorita acestui fenomen in iazurile mai adanci vara pestii sunt afectati mai putin de caldura.
Concluzia este urmatoarea: - daca exista un minim de 80cm in zona cu temperatura medie anuala +10 grade celsius, (zona Bucurestiului, pentru alte zone puteti verifica harta temperaturilor din Romania, aflata in subsolul acestui mesaj) pestii pot supravietui si iarna si vara fara probleme, atata timp cat nu exista curenti de apa generati de o pompa care sa amestece excesiv straturile de apa, racindu-le sau incalzindu-le prea mult.
Pentru fiecare grad in minus sau in plus fata de zona de 10 grade, se adanceste sau se micsoreaza adancimea minima cu 15cm. Astfel daca spre Giurgiu avem media 11 grade putem face iazul de doar 60-70 cm, la Brasov adancimea minima pe care ar trebui sa o aiba un iaz pentru a permite supravietuirea pestilor iarna este de 140-150cm.
In speranta ca am oferit mai multe raspunsuri decat am starnit alte intrebari, va multumesc pentru amabilitatea de a citi acest mesaj lung si va invit sa studiati mai jos harta temperaturilor medii inregistrate pe teritoriul Romaniei ->
Dupa ce am studiat pe net aceasta problema in ultimele 3 luni de cand m-am hotarat sa-mi fac iaz, am decis sa sintetizez pe cat posibil datele asimilate, in speranta ca acest lucru sa raspunda poate unor intrebari ale dumneavoastra.
Bun, sa incepem...
Dupa cum se stie apa, acesta substanta miraculoasa si totodata fundamentala vietii, este singura substanta chimica cunoscuta care are densitatea maxima in stare lichida, mai exact la temperatura de +4 grade Celsius. Datorita acestui fenomen, iarna apa unui lac ingheata de la suprafata si nu de la fund, pentru ca in stare solida este mai usoara decat apa in stare lichida mai apropiata de temperatura de +4 grade Celsius. In lipsa acestei proprietati miraculoase a apei, aceasta ar fi inghetat de la fundul unui lac, in toata masa ei, pana la suprafata nepertmitand supravietuirea multor specii de plante si animale in urmatorul an.
Conform unor studii efectuate de experti, privind miscarea straturilor de apa de-a lungul perioadei unui an reiese ca in mod normal, in functie de adancime se formeaza trei straturi diferite ale apei si anume:
* Primul strat, cel superior numit Epilimnion, este un strat aflat in permanenta miscare datorita vantului, fiind astfel incalzit aproape omogen. In conditiile normale ale unui lac, acest strat de la suprafata poate ajunge pana la adancimea de 6 metri. Se caracterizeaza printr-o buna iluminare si concentratie medie spre ridicata de oxigen dizolvat in apa,
* Urmatorul strat de dedesupt se numeste Thermocline si se caracterizeaza prin scaderi rapide si semnificative ale temperaturii si concentratiei de oxigen dizolvat in apa, iar lumina patrunde destul de greu aici. Acest strat tinde sa fie destul de subtire si este ca o punte de separare intre celelalte doua straturi, superior si inferior.
* Stratul inferior numit Hypolimnion este foarte rece, oxigenul se afla in concentratii minime, daca exista, insa deseori este total absent. Nu exista in mod normal circulatie a apei in acest strat, iar lumina patrunde foarte putin sau deloc. Aici predomina alte gaze si substante dizolvate in apa si de multe ori apa de aici este neprielnica vietii, avand aproape de fiecare data calitati fizico-chimice total diferite de straturile superioare.
In conditiile unui iaz de gradina, iarna si vara grosimile straturilor se schimba radica in sensul ca in cazul unui iaz putin adanc, de doar 75-80 cm adancime, aflat in zona Bucuresti, unde temperatura medie anuala este in jur de 10-11 grade Celsius, stratul superior va ocupa aproape in totalitate adancimea apei, celelalte doua straturi inferioare fiind extrem de subtiri, Thermocline doar 0,4-0,6 cm, devenind aproape o pelicula de separare si Hypolimnion undeva in jur de 1-2cm si contine copusi pe baza de amoniac, nitriti, nitrati, precum si sulfati in concentratii foarte mari si (in general precipitati sau sedimente aflate in descompunere). Daca iazul respectiv se afla in echilibru bio-chimic, datorita actiunii bacteriilor denitrificatoare, amoniacul va fi descompus in nitriti, iar acestia vor fi descompusi in nitrati care vor predomina in acest caz in stratul inferior. Daca amoniacul si nitritii sunt toxici pentru pesti si plante (dar foarte utili pentru bacteriile denitrificatoare), nitratii actioneaza ca si fertilizant pentru plante, fiin folositi de catre acestea aproape in toatalitate ( de unde si zicala ca niciodata nu ai suficiente plante intr-un iaz. In realitate insa trebuie pastrat un echilibru intre producatorii de CO2(pestii si celelalte vietuitoare) si consumatorii de CO2( plantele), dar aceasta este o alta discutie si nu detaliez aici).
Daca iazul este mai adanc de 80cm, in functie de curentii din apa fie ei naturali sau mecanici, straturile superior si inferior se pot extinde in grosime. Astfel peste adancimea de 1,3-1,4 metri, vara si mai ales toamna vor exista conditii prielnice pentru aparitia malului, datorita ingrosarii stratului inferior si datorita presiunii mai ridicate din "adancuri". Nu vorbim aici de lacuri naturale, unde pestii vor hiberna linistiti pe fundul apei la adancimi chiar mai mari de 6 metrii, ci de iazuri de gradina, unde situatia este putin diferita datorita volumului mai mic de apa si unde discomfortul in timpul iernii poate incepe sa apara la adancimi de peste 1,2-1,5 metrii, datorita ingrosarii stratului inferior, unde apa are concentratii mari de compusi mai mult sau mai putin toxici. Acest lucru insa nu se intampla intr-un iaz in care apa s-a stabilizat, care nu este suprapopulat cu pesti si pestii nu sunt supra alimentati cu hrana, unde pestii pot "hiberna" confortabil la adancimi de pana la 6 metri.
Ca o informatie generala majoritatea pestilor de iaz iernati si aclimatizati la noi rezista la temperaturi de +3 grade Celsius. Exista cazuri in care exemplare au supravietuit chiar sub ghiata, unde apa avea mai putin de 1 grad diferenta fata de punctul de inghet. DECI Daca sub gheata exista un strat de 40-45cm de apa atunci se atinge temperatura de +4 grade Celsius, si deci incepe pragul de adancime optim pentru iernarea pestilor, cu alte cuvinte pestii pot supravietui daca sunt lasati in iaz peste iarna.
Aceste informatii sunt o medie si intotdeauna este bine sa lasam o marja de eroare de macar 10cm. Astfel personal daca as avea posibilitatea pentru Bucuresti as face iazul de 90cm in loc de minim 80cm.
Cam ce se intampla in iazurile noastre cu straturile de apa in fiecare anotimp? Pai ...
Toamna cand temperatura apei se raceste suficient de mult, cele 3 straturi se amesteca datorita vantului. Astfel intreaga masa a apei tinde sa atinga temperatura de +4 grade Celsius. La suprafata datorita vantului si temperaturii scazute a aerului, apa tinde sa se raceasca si mai mult. si datorita temperaturii foarte reci incepe procesul de inghetare iarna. Odata crusta formata, miscarile apei sub gheata inceteaza deoarece vantul nu mai poate antrena apa. Grosimea stratului de gheata va fi direct influentata de temperatura aerului, temperatura in straturile de la suprafata pamantului, precum si de intensitatea vantului. Exista studii in derulare in SUA in care se observa actiunea compostului (pamant de paie si gainati de pasare) asupra temperaturii solului. Din cate se pare exista posibilitatea de a micsora stratul de gheata de la suprafata apei folosing acest compost care datorita continutului mare de substante organice in descompunere, tinde sa mentina solul mai cald decat ar fi normal.
Iarna datorita pojghitei de gheata de la suprafata, pe fundul bazinului tind sa se acumuleze concentratii din ce in ce mai mari de dioxid de carbon, si favorizeaza accelerarea procesului de descompunere a compusilor si cadavrelor de la fundul apei, fapt ce incalzeste semnificativ apa.
Primavara, odata ce apa din stratul inferior trece de temperatura de +4 grade Celsius, devine mai usoara si se ridica la suprafata. Acest lucru se intampla de obicei spre malurile lacului. Aceasta miscare incalzeste partial apa de la suprafata si in combinatie cu incalzirea aerului si actiunea vantului, ajuta la topirea ghetii. Dupa ce gheata s-a topit, vantul tinde sa uniformizeze temperatura apei si sa amestece partial straturile de apa.
Vara apa de la suprafata incepe sa se incalzeasca astfel mai apropiata de temperatura de +4 grade Celsius se va lasa spre fundul apei fiind mai densa. Datorita acestui fenomen in iazurile mai adanci vara pestii sunt afectati mai putin de caldura.
Concluzia este urmatoarea: - daca exista un minim de 80cm in zona cu temperatura medie anuala +10 grade celsius, (zona Bucurestiului, pentru alte zone puteti verifica harta temperaturilor din Romania, aflata in subsolul acestui mesaj) pestii pot supravietui si iarna si vara fara probleme, atata timp cat nu exista curenti de apa generati de o pompa care sa amestece excesiv straturile de apa, racindu-le sau incalzindu-le prea mult.
Pentru fiecare grad in minus sau in plus fata de zona de 10 grade, se adanceste sau se micsoreaza adancimea minima cu 15cm. Astfel daca spre Giurgiu avem media 11 grade putem face iazul de doar 60-70 cm, la Brasov adancimea minima pe care ar trebui sa o aiba un iaz pentru a permite supravietuirea pestilor iarna este de 140-150cm.
In speranta ca am oferit mai multe raspunsuri decat am starnit alte intrebari, va multumesc pentru amabilitatea de a citi acest mesaj lung si va invit sa studiati mai jos harta temperaturilor medii inregistrate pe teritoriul Romaniei ->