Macerate, pesticide si ingrasaminte pe baza de plan

veretregn

Active Member
3.1. Banana
Cojile de banană sunt bogate în potasiu. Plantele cu flori și legumele care produc fructe au nevoie de acest element pentru a menține înflorirea și fructificarea. Cojile de banană pot fi folosite pentru a asigura un aport de potasiu pentru o perioadă mai îndelungată.
Deoarece cojile conțin un latex care se compostează foarte greu, cojile nu se vor pune în cutia de compost. În unele părți ale lumii se inoculează mico-organisme speciale care sunt capabile să composteze cojile de banană mult mai repede, însă această modalitate nu este aplicabilă grădinarilor amatori. Ideal ar fi să utilizați cojile de banane organice pentru un rezultat mult mai sănătos.

Utilizare în formă proaspătă
Îngropați la începutul sezonului una până la 3 coji de banană deasupra rădăcinilor pomilor fructiferi și a rozelor. Repetați acest lucru la mijlocul sezonului. Aveți grijă să nu deranjați rădăcinile și nici să plantați prea aproape de trunchi/ tulpină.

Utilizare în formă uscată
Puneți cojile (cu partea netedă în jos pentru a nu se prinde de tăvi) la uscat fie în cuptor la 90 de grade (va dura mai mult), fie într-un loc cald pe o bucată de ziar, la umbră, protejate de insecte. Un calorifer reprezintă varianta cea mai economică . Întoarceți cojile pentru a preveni apariția mucegaiurilor. Cu timpul, cojile se vor înnegri și se vor deshidrata și vor deveni tari. Mărunți-le grosier și folosiți-le ca și mulci pentru plantele cu flori din ghivece și în grădină. Nu folosiți mai mult de 1 -2 coji de banană / plantă / sezon / ghiveci de 10 l în acest caz. Păstrați cojile deshidratate într-o pungă ermetică într-un loc uscat, dar răcoros, pentru 3-4 luni.

Îngrășământ cu eliberare lentă pentru tomate

Acest îngrășământ este un supliment și nu poate înlocui adiția necesară de material organic pentru cultura tomatelor. Este necesară incorporarea de gunoi sau compost înainte de plantare, atunci când cultivați pământul.
2 coji de banană pentru o plantă, 12 – 18 coji de ouă pentru o plantă.
Uscați cojile de banană, păstrați-le apoi într-o pungă ermetică. Spălați cojile de ouă și lăsați-le la uscat.
Mărunțiși cojile de banană, și măcinați cojile de ouă (mixer, blender, mojar). Aveți grijă să nu inhalați pulberile.
La plantarea tomatelor faceți o groapă de plantare. Groapa de plantare trebuie să fie de trei ori mai largă decât ghiveciul în care se află răsadul de tomată. Atenție! Acest lucru nu înseamnă că dacă aveți un ghiveci de 10 cm, groapa de plantare trebuie să fie de 30 de cm în diametru, ci trebuie să fie „încapă” 3 ghivece. Adâncimea gropii trebuie să fie de 3 ori înălțimea vasului în care a fost crescut răsadul. Tomatele trebuie plantate mai adânc, pentru a stimula creșterea de rădăcini adventive. De obicei tomatele se plantează cam jumătate în pământ. Înlăturați frunzele de la bază.
Pe fundul gropii adăugați cojile de banană mărunțite, apoi acoperiți cu un strat de 5 cm de pământ. Pudrați apoi cu pulberea de la ouă și centrați planta. Apoi adăugați substratul înlocuit.
Pentru solurile nisipoase este indicat să adăugați niște compost sau substrat de cultură pentru uz general. Acesta are proprietatea de a menține umiditatea mai bine în sol.
 

veretregn

Active Member
2.8. Păpădia (Taraxacum officinale)
Păpădia este o buruiană care este greu de înlăturat din solurile grele. Odată stabilită se va înmulți cu rapiditate atât prin semințe cât și vegetativ. De aceea este indicat să o țineți afară din grădinile voastre. Este o plantă care epuizează repede solul și de aceea nu are ce căuta în grădina de zarzavat sau flori. Bineînțeles, dacă o găsiți utilă sau estetică puteți să faci culturi, însă nu uitați că un sol pe care a fost cultivată păpădia va deveni extrem de sărac. În ciuda tuturor acestor inconveniente, este o buruiană care poate fi folosită atât în alimentația umană cât și în fertilizarea grădinii.

Infuzie
1kg păpădie proaspătă (frunze), 5 litri apă.
Această infuzie se folosește în stare pură și prin pulverizare asupra tuturor vegetalelor, având rol în fortificarea plantelor.

Macerat de lungă durată

1,5 kg păpădie întreagă (rădăcini curățate, flori, frunze), 10 l de apă
Supravegheați fermentarea și amestecați de mai multe ori pe zi, deoarece în cazul păpădiei este rapide și mirosurile pot deveni teribile în cazul în care maceratul nu este filtrat la timp.
Utilizați maceratul pur, prin udarea un parcele neplantate de sol sărac sau a unui strat neplantat destinat plantelor care necesită fertilizare puternică. Diluați 2 litri de macerat la 10 litri de apă pentru udarea plantelor la rădăcină.
 

bunicutz32

Member
Eu mai folosesc si maceratul de coada-calului. Modul de preparare este acelasi ca in cazul altor plante fertilizatoare: umplu o galeata cu tulpini tocate de coada-calului, adauga apa sa se acopere materialul vegetal, asez un capac vechi de oala cu o greutate sa tina totul sub apa si peste o saptamana strecor zeama urat mirositoare, diluez cu apa intr-un butoi de 100 de litri si ud plantele cu furtunul cu ajutorul unui tub Venturi. Ce ramane in strecuratoare merge direct la compost.
Am citit ca maceratul de coada-calului se poate folosi si pentru stropitul plantelor ca mijloc de protectie impotriva unor boli fungice, datorita continutului mare de siliciu. N-am incercat inca dar as fi interesat sa stiu daca merge, daca "face treaba".
 

Crownless

New Member
Rubarba (revent)
la noi este cunoscut mai ales in zona Ardealului, unde este folosit pentru a acri ciorbe, a face compot sau gem. Dar putina lume stie ca, pe langa proprietatile culinare, este bun si impotriva afidelor si a altor daunatori.
Ceai: se fierb 0 ,5 Kg frunze tocate de rubarbar in 1litru apa, timp de 30 de minute. Se strecoara si se stropeste.
Macerat: 0,5 Kg de frunze se lasa sa stea timp de 24 ore in 7 litri de apa. Se strecoara si se stropeste.
 
Sus