Macerate, pesticide si ingrasaminte pe baza de plan

veretregn

Active Member
Macerate, pesticide și îngrãșãminte care se pot prepara în casã
Sinteze, transcripții și traduceri
Aceste serii de postãri reprezintã rezultatul unei munci de sintetizare a unor articole din diferite reviste, manuale, enciclopedii de grãdinãrit, precum și din cultura popularã și emisiunile Tv despre grãdinãrit. Pentru a evita orice neînțelegere, trebuie spus, încã de la început, cã eu nu sunt autorul acestor rețete, și cã munca mea este doar una de centralizare și traducere a informațiilor descoperite, pe parcursul timpului din acele variate surse. Pentru a evita plagiatul, se va regãsi o listã cu bibliografia utilizatã, mai jos. Am inclus, de asemenea, rețete pe care le-am primit de la diferiți grãdinari pe cale oralã.
Înainte de a sãri direct la rețete vã rog frumos sã treceți cu privirea și peste modalitãțile de preparare.

Bibliografie selectivã
C. & M. Lavelle, Allotment Gardening, Hermes house, London, 2008
R. Sulzberger, Composteren en bemesten, Zuidnederlandse Uitgeverij, Aartselaar, 2003
G. Bambach, W. Oudshoorn, Handboek tuiniren, Zomer & Keunig Boeken, Ede 1980
R. Hay, J. Page, Twaalf Maanden Tuiniren, The Readers Digest, Amsterdam, 1972
M. Lamontagne, 1001 Trucs et Astuces pour le Jardin, The Readers Digest, Paris, 1995
A. Brooks, A. Halstead, Maak uw tuin gezond, Zomer & Keunig, Ede, 1980
E. Konemann, Biologische groenteteelt en bemesting, Hollandia, Baarn, 1975
Le Truffaut, 40e edition, Larousse, Paris, 2005
Le Truffaut du Jardin ecologique, Larousse, Paris, 2008
D. Corbin, Traite Pratique du Jardinage, Clause jardin, Bretigny, 1992
E. Quittet, Aide memoire Agriculture, 15e edition, Dunod, Paris, 1967
P. Nardo, Purins & maceration, Rustica, Paris, 2011
V. Renauld, C. Duduet, Le traite rustica du potager, Rustica, Paris, 2011
J. Benjamin, Great Garden Formulas, Rodale Books, New York, 1996
 

veretregn

Active Member
1. Principiile de bază
1.1. Elementele indispensabile
Preparatele pe bază de plante și apă sunt necostisitoare, simplu de realizat, permițând îngrijirea tratamentul și hrănirea eficientă a grădinii. Foarte economice, ele nu necesită decât plantele (care fie pot fi prelevate din natură, fie pot fi cultivate), câteva recipiente, precum și materialele pentru filtrare.
1.1.1. Plantele
Plantele conține diferite substanțe chimice organice care au virtuți importante în grădina organică. Nu este necesar să cultivați sau să căutați toate plantele pe care le voi descrie, nici să încercați să preparați toate produsele. Ar fi culmea să începeți să căutați alge marine dacă vă aflați în județul Harghita. De asemenea, este posibil să cultivați unele plante, însă trebuie să luați în considerare că unele plante cultivate vor putea să aibă un conținut mai mic în principii active decât în mod normal (în cadrul lor natural). De exemplu, plantele mediteraneene, precum cimbrul (Satureja), oregano atunci când sunt cultivate, luptă mai puțin pentru supraviețuire și de aceea conținutul de principii active este mai scăzut. Același lucru este valabil și pentru Coada Șoricelului. În general, plantele de acest tip cu cât sunt mai udate, cu atât sunt mai sărace în substanțe active.

Varierea este importantă în sensul că este de preferat să se alterneze tratamentele cu diferite plante. Pe de altă parte presupune munca pe mai multe fronturi, ceea ce nu este mereu posibil sau poate necesita mai mult timp. În orice caz, varierea este indicată în special în cazul tratamentelor insecticide și a celor nutritive.
1.1.2. Apa
Este de preferat utilizarea apei de ploaie sau de izvor. Dacă aveți fântâni, asigurați-vă că apa nu este nici prea calcaroasă nici prea bogată în nitrați pentru că acestea ar putea compromite reușita preparatelor. Apa de la robinet, fiind clorată trebuie lăsată într-un recipient larg pentru 2-3 zile pentru a se evapora clorul. Se poate agita odată sau de două ori pe zi pentru a facilita evaporarea.
1.1.3. Materialul

1.1.3.1. Cântărire și tocarea – un cântar de bucătărie și eventual o carafă gradată ar trebuie să fie suficiente. Pentru tocat se poate folosi o foarfece de grădină, un cârpător, un cuțit mare, uneori chiar și un blender. Mai sunt necesare pâlnii și eventual ciururi.

1.1.3.2. Fierberea. Această etapă are în vedere doar prepararea infuziei și doctului. În funcție de volum se va folosi mereu o oală din inox sau pyrex (sticlă termorezistentă), însă niciodată vase din aluminiu, cupru sau fier pentru că vor reacționa cu preparatele. Fierul este incompatibil cu anumite plante, iar aluminiu se oxidează rapid, ceea ce ar putea duce la săruri cu efect nociv.


1.1.3.3. Macerarea. În cazul maceratelor și a creării fertilizatorilor, cele mai indicate recipiente sunt cele din inox. Însă acestea sunt scumpe. Butoaiele din lemn sunt grele și dificil de curățat. Butoaiele și butoiașele din plastic, în special cele furnizate cu un capac sunt ergonomice, însă în cazul materialului plastic există uneori posibilitatea să se declanșeze reacții chimice care pot deveni nocive. Totuși, recipientele din plastic reprezintă soluția viabilă cea mai practică și cea mai ieftină.

1.1.3.4. Filtrarea. Se pot folosi colanți, tricouri, voal (uzate). Filtrele pentru cafea nu sunt indicate în cele mai multe cazuri deoarece au tendința de a se aglomera foarte rapid. Pentru prepararea fertilizatorilor, plantele se pot se introduce pentru macerare sacii din material sintetic, cum sunt aceia din supermarketuri pentru cartofi sau portocale. Acest lucru ar duce la o extragere mai ușoară a materialului vegetal. O filtrare necorespunzătoare va duce la compromiterea pulverizatorului.

1.1.3.5. Dozarea – se vor folosi siringi, căni gradate, eprubete etc.
1.1.3.6. Conservarea – se va face, de preferință în recipiente opace, din sticlă. Se etichetează pentru identificarea ulterioară.
1.1.3.7. Utilizarea – pentru udări se vor folosi stropitori de 12-13 l pentru că diluțiile se vor face, în general la 10 l de apă.
1.1.4. Îmbrăcămintea – atunci când recoltați plantele (în special când prelevați plantele din natură) purtați un tricou cu mâneci lungi, pantaloni lungi și mănuși pentru a evita urticarea sau zgârierea. În timpul stropirilor și pulverizărilor se poartă haine uzate (pete) și mănuși. Protejați-vă fața cu ulei de măslini și apoi curățați. Purtați o pălărie cu borul larg.

1.2. Preparatele
1.2.1. Recoltarea
Recolta are loc fie în grădină, fie în natură odată ce s-a evaporat roua, însă înainte ca plantele să fie încălzite de soare, deci în general dimineața. Nu recoltați niciodată după o perioadă îndelungată de ploi, pentru că plantele fiind foarte bine hidratate vor fi mai puțin concentrate în principii active.
Dacă nu aveți plante în grădină sau pe lângă casă puteți face o vizită la țară sau la pădure. Colectați doar plantele perfect sănătoase, fără semne de îngălbenire sau boli. De asemenea, alegeți plante care cresc departe de zonele poluate, departe de câmpurile cultivate (care ar putea fi stropite). Nu culegi niciodată plante de la marginea drumului. Noxele de mașini, precum și praful căilor nepietruite afectează drastic calitatea preparatelor.
Protejați natura prin a vă dota cu o foarfece de grădină, atunci când mergeți la cules. Nu smulgeți plantelor ci tăiați-le. Astfel, plantele perene (cel puțin) își vor putea continua vegetația. Și bineînțeles, nu decimați populația unei anumite specii de pe o anumită suprafață. Anul viitor nu veți mai avea nimic de recoltat.
Nu uitați să luați mai multe cutii de carton sau materiale textile pentru a depozita plantele în timpul recoltei. Pungile de plastic sunt într-adevăr practice, însă nu pot fi folosite pentru că vor duce la macerarea rapidă a plantelor și nu sunt reciclabile. Lăsați plantele să respire!
1.2.2. Rezerve pentru tot timpul anului
După mine, potopul! Nu! Există și ziua de mâine, săptămâna viitoare. Gândiți-vă în a vă face provizii pentru întreg sezonul, însă fără abuzuri. Încercați diferite variante însă nu încercați să produceți preparate în exces. Este o activitate care necesită timp, preparatele nu vor putea fi păstrate îndelungat și astfel, nu le veți putea folosi în totalitate. Ar fi o pierdere de timp și de energie să fiți nevoiți să aruncați preparatele expirate. De aceea, este important să vă faceți un mic depozit. Unele plante cresc în abundență însă pentru o perioadă scurtă de timp. Dacă le culegeți la momentul propice și uscați veți putea să le folosiți și mai târziu în forma lor uscată.
Uscarea se face, întotdeauna, într-un loc umbros și bine ventilat. Uscați plantele în buchete micuțe. Buchetele mari vor rămâne umede în interior și vor putea putrezi. Suspendați buchetele cu capul în jos pe sârmă. Un curent de aer este important pentru că împiedică formarea mucegaiurilor. Uscarea poate avea loc și în plan or orizontal, pe mese acoperite cu carton, însă în acest caz va trebui să întoarceți plantele de câteva ori pe zi pentru a asigura uscarea rapidă și evita formarea zonelor umede pe carton.
Păstrați plantele uscate în cutii de carton, lăzi din lemn netratate, pungi de hârtie. Evitați depozitarea plantelor uscate în recipientele ermetice, deoarece chiar și mai mică urmă de umiditate, va duce la o reacție în lanț de mucegăire, compromițând întregul lot.
 

veretregn

Active Member
1.2.3. Tipuri de preparate
1.2.3.1. Maceratul
Se referă la un preparat „rece”, rapid de realizat, însă care nu poate fi conservat. Utilizat îndeosebi pentru virtuțile sale fungicide, maceratul se pretează în special pentru grădinile de dimensiuni mici, pentru terase și balcoane, deoarece este dificil să fie produs în cantități mari.
Pasul 1. Recoltați plantele.
Pasul 2. Cântăriți cantitatea necesară cu ajutorul unui cântar de bucătărie.
Pasul 3. Tocați fin plantele cu un cuțit pe un cârpător sau tăiați-le cu o foarfece de grădină.
Pasul 4. Vărsați plantele tocate într-un recipient din sticlă, inox sau lemn umplut cu apă rece.
Pasul 5. Amestecați și așteptați 24 de ore.
Pasul 6. După 24 de ore, filtrați de două ori. Prima dată printr-o sită de bucătărie și a doua oară printr-un filtru de cafea, colant sau perdea foarte densă.
Pasul 7. Utilizați soluția cu ajutorul pulverizatorului. În funcție de plantele folosite, uneori este necesară diluarea preparatului.

1.2.3.2. Decoctul
Decoctul destinat utilizării în grădină este diferit de cel realizat din plante medicinale. Acest mod de preparare este adaptat în special plantelor sau părților de plante mai dure (salvie, coada calului sau rădăcini), fiind singura modalitate de extragere a unor principii active din aceste plante.
Utilizat ca și metodă preventivă sau curativă în cazul atacurilor nedezirabililor (pureci, melci etc.), decoctul oferă o paletă largă de aplicare: îngrășământ, insecticid, tratament fungicid.

Pasul 1. Recoltați plantele.
Pasul 2. Cântăriți cantitatea necesară cu ajutorul unui cântar de bucătărie.
Pasul 3. Tocați fin plantele cu un cuțit pe un cârpător sau tăiați-le cu o foarfece de grădină.
Pasul 4. Vărsați plantele tocate într-un recipient din plastic, sticlă, inox sau lemn umplut cu apă rece.
Pasul 5. Amestecați și așteptați 24 de ore.
Pasul 6. Puneți maceratul nefiltrat la fiert într-o oală de inox sau din sticlă termo-rezistentă pe un foc puternic și acoperiți cu un capac pentru a păstra principiile active și substanțele volatile. În momentul în care începe să clocotească. Reduceți focul și lăsați să fiarbă molcom 20 de minute.
Pasul 7. Lăsați să se răcească de la sine, oala fiind tot timpul acoperită cu capacul.
Pasul 8. Filtrați de două ori. Prima dată printr-o sită de bucătărie, iar apoi printr-un colant, filtru de cafea sau perdea densă.
Pasul 9. Pulverizați plantele.

1.2.3.3. Infuzia
Infuzia permite obținerea rapidă a unui preparat insecticid. Surplusul infuziei va putea fi conservat în frigider timp de 4 – 5 zile, deși este preferabil să se producă doar cantitatea necesară. Efectele acestui tip de tratament sunt evident într-o grădină echilibrată, îngrijită în mod ecologic de câțiva ani. Dacă treceți de la utilizarea tratamentelor chimice spre tratamentele naturale, utilizați mai degrabă decocturile sau maceratele de lungă durată, care vor fi mai puternice.
Pasul 1. Recoltați plantele.
Pasul 2. Cântăriți cantitatea necesară cu ajutorul unui cântar de bucătărie.
Pasul 3. Tocați fin plantele cu un cuțit pe un cârpător sau tăiați-le cu o foarfece de grădină.
Pasul 4. Puneți la încălzit cantitatea necesară de apă într-o oală de inox sau sticlă cu capac. Pasul 5. Odată ce apa începe să clocotească vărsați plantele în oală, acoperiți cu capacul și lăsați-le câteva minute să se încălzească pe un foc mediu.
Pasul 6. Opriți focul și lăsați plantele să infuzeze până când compoziția s-a răcit.
Pasul 7. Filtrați soluția rece de două ori, prima dată printr-o sită, a doua oară printr-un colant, filtru de cafea sau voal dens de perdea.
Pasul 8. Pulverizați plantele care necesită tratament.

1.2.3.4. Macerate de lungă durată
1.2.3.4.1. Prepararea
Maceratul de lungă durată este un preparat foarte activ care necesită timp și multă grijă pentru a-l prepara. Apa nu trebuie să fie nici clorată și nici calcaroasă, recipientul nu poarte fi prea mic, deoarece este necesară amestecarea zilnică a preparatului, temperatura nu trebuie să fie prea joasă pentru că fermentația nu va demara sau va oscila. Pe scurt, acest tip de preparat necesită atenție zi de zi. Dacă va trebui să lipsiți câteva zile și dacă nu aveți o persoană responsabilă care să amestece zilnic în preparat, cel mai bine este să renunțați sau să amânați prepararea maceratului. Mirosurile puternice sunt o indicație că maceratul nu este bine oxigenat. Maceratele bine preparate de coada calului și sfeclă ar trebui să fie chiar inodore. Situația se schimbă drastic dacă acestea sunt uitate vreo două săptămâni în fundul grădinii.
Maceratele de lungă durată se prepară numai și numai cu o singură plantă. Este posibil să amestecați două sau mai multe produse finale, însă nu în perioada fermentării, ci doar după finalizarea procesului. Fiecare plantă are ritmul propriu de fermentației, de aceea amestecul de mai multe plante va duce la compromiterea maceratului.
Fermentația se desfășoară mai bine dacă sunt făcute cantități mari. Evitați să preparați 5 litri de macerat.
Aerul este esențial pentru o bună fermentare. De aceea, nu închideți ermetic recipientele. Puteți pune între capac și gura recipientului două lațuri pentru a lăsa o distanță de aproximativ un centimetru prin care să pătrundă aerul. Puneți o cărămidă sau o piatră deasupra capacului pentru a nu-l lua vântul. Nu lăsați recipientul descoperit pentru a evita căderea frunzelor sau altor impurități.

Pasul 1. Recoltați plantele. Cântăriți cantitatea necesară. Tocați-le grosier sau tăiați-le grosier cu un foarfece de grădină.
Pasul 2. Vărsați plantele într-un recipient de inox, plastic sau lemn umplut cu apă rece și apoi amestecați.
Pasul 3. Lăsați să macereze, amestecând energic de două ori pe zi pentru a oxigena amestecul. Maceratul va fi gata atunci când bulele de oxigen nu se vor mai ridica la suprafață în timpul amestecării. Durata fermentației depinde de temperatura ambiantă, de cantitatea preparată și de plantele folosite și poate varia între 1 și 3 săptămâni.
Pasul 4. Odată ce fermentația a ajuns la final, filtrați îndată prima dată printr-un ciur și a doua oară printr-un colant, tricou sau voal dens de perdea. Nu folosiți filtrele de cafea pentru că se vor aglomera imediat.
Pasul 5. După filtrare, puteți conserva maceratul sau îl veți putea folosi diluat pentru tratamentele specifice.

1.2.3.4.2. Utilizare
Tratamente imediate și preventive. Preparatul este activ în cazul problemelor pe care le întâmpinați în grădină, de exemplu, în cazul unui atac masiv cu afide. Poate fi folosit în mod preventiv pentru a masca mirosul specific al unor anumite legume. Trebuie să fiți atenți pentru a nu folosi în exces aceste produse pentru că pot produce dezechilibre, în ciuda faptului că sunt ecologice.
Cantități necesare. Pentru ghivece și jardiniere utilizați aproximativ 50 de ml la un litru de apă atât pentru pulverizări cât și pentru stropiri. Nu depășiți cantitățile, deoarece plantele trăiesc într-un spațiu mic. Tratamentele nu se vor folosi în timpul înfloririi arborilor fructiferi deoarece vor afecta polenizatorii. Albinele și buburuzele sunt vulnerabile la preparatele insecticide.
Pulverizările. Niciodată nu trebuie să aibă loc dacă este vânt. Tratamentul se va dispersa neregulat, inclusiv pe îmbrăcăminte și pe fața dumneavoastră. De asemenea este inutil să pulverizați pe timp de ploaie sau atunci când plantele sunt încă scăldate de rouă. Apa de pe plante va dilua preparatul și îl va face ineficient. De asemenea, din cauza efectului de lupă care duce la arderea frunzelor, nu udați atunci când este soare. Pentru a îmbunătăți aderența preparatului se pot adăuga preparate pe bază de Săpunariță (Saponaria) sau chiar lapte. Laptele are virtuți fungicide și este un produs care contribuie la creșterea aderării produsului pe plante. Se poate, de exemplu, 1 litru de lapte la 9 litri de soluție gata de pulverizat.
Udările. Udările cu soluții nutritive se vor face doar pe sol umed. Dacă acesta este uscat riscați arderea rădăcinilor și compromiterea plantelor.
Conservarea. Spre deosebire de maceratele de scurtă durată, de infuzii și decocturi, maceratele de lungă durată se pot păstra câteva luni, la întuneric. După filtrare, vărsați maceratele de lungă durată în recipiente opace, de exemplu sticlele de vin închise la culoare. Spălați sticlele și clătiți întotdeauna foarte bine. Etichetați mereu, pentru că riscați să uitați în câteva luni ce preparate aveți. Umpleți întotdeauna până la vârf pentru a nu lăsa aerul să pătrundă. Verificați recipientele și desfaceți-le pe cele cu dopurile umflate pentru a lăsa posibilele gaze să se evapore. Păstrați sticlele la întuneric și rece. Dacă aveți în exces puteți să le faceți cadou prietenilor grădinari sau celor interesați din cadrul familiei.
Deșeurile și resturile. În majoritatea cazurilor resturile vegetale rămase în urma preparării vor putea fi aruncate pe compost.
 

veretregn

Active Member
2. Preparatele în funcție de plantă
2.1. Absint (Artemisia absinthium)
Insectifug și fungicid, absintul se recoltează în iunie-iulie, în timpul înflorii. Nu aruncați absintul pe compost deoarece blochează fermentația.
Infuzie:
30 g plantă uscată, 1 litru de apă.
Utilizați infuzia nediluată prin pulverizare repulsivă împotriva acarienilor zmeurului, purecilor negrii ai verzei (primăvara și toamna), a carpocapselor (în timpul lunilor iunie și iulie), a muștelor cireșului și a moliilor. Pe sol folosiți împotriva Botrytis-ului.

Macerat:
100 g de plantă proaspătă, de preferință sau 20 g plantă uscată, 1 l de apă.
Pulverizați maceratul pur deasupra strugureilor împotriva ruginii, a omizilor, furnicilor și purecilor. PE sol folosiți împotriva Botrytis-ului.
 

veretregn

Active Member
2.2. Coada șoricelului (Achillea millefolium)
Utilă împotriva bolilor criptogamice, Coada Șoricelului crește rezistența plantelor și îmbunătățește eficacitatea fungicidelor. De asemenea, este un bun activator de compost. Pentru preparate se folosește Coada Șoricelului sălbatică, deoarece varietățile horticole cu flori colorate nu aceleași proprietăți.

Macerat
10 g flori uscate sau 100 g flori proaspete, 1 l de apă.
Lăsați la macerat pentru 24 de ore, apoi filtrați. Amestecați cu 4 -5 l decoct de Iarba Fetei (Tanacetum vulgare), de Coada Calului (Equisetum arvense) sau de zeamă bordeleză pentru ai crește potența.

Decoct
100 g flori proaspete, 1 l apă
Utilizați decoctul pur la udarea compostului pentru a activa fermentația.

Infuzie
150 de frunze proaspete, 1 l apă
Pulverizați infuzia pură pentru prevenirea ruginii, făinării, rapănului la pomii fructiferi, arbuștii decorativi, viță de vie etc.
 

veretregn

Active Member
2.3. Coada Calului (Equisetum arvense)
Este o plantă fosilă considerată o mină de aur pentru grădină pentru că tonifică plantele, le dinamizează creșterea, având în același timp virtuți insectifuge. Acesta este recoltează de la începutul lui iunie până la sfârșitul lui iulie. Se pune la uscat la umbră întorcându-se de câteva ori pe zi. În variantă uscată, Coada Calului își păstrează calitățile pentru mai mulți ani.

Decoct
50 g (pentru tratament preventiv) / 100 g (pentru tratament curativ) de Coada Calului uscat, 1 l de apă
Diluați decoctul în 4 l de apă. Pulverizați pentru acțiune preventivă sau curativă împotriva maladiilor criptogamice precum monilioza, botrytis, rugina, bășicarea frunzelor la piersic etc., cât și pentru a ține departe paianjenul roșu, musca prazului și purecii.

Macerat de lungă durată
1,5 kg de Coada Calului proaspătă sau 200 g de plantă uscată, 10 l de apă
Diluați 500 ml de produs (pentru pulverizare) sau 2 l (pentru udare) la 10 l de apă pentru a vă tonifia toate plantele, inclusiv arborii fructiferi. Utilizați-l ca și insectifug prin pulverizare de 4 -5 ori pe sezon în cazul usturoiului, cepei, prazului, cât și pentru Allium-ul decorativ.
 

veretregn

Active Member
2.4. Iarba fetei (Tanacetum vulgare)
Are capacități repulsive, dovedindu-se utilă în special în cultura legumelor și a rozelor. Totodată, este relativ eficace și împotriva bolilor criptogamice.

Pudră
Pudra acestei plante obținută prin măcinarea fină a frunzelor sau rădăcinilor uscate ale acestei plante maschează mirosurile și poate fi folosită cu succes pentru a ține dăunătorii semințelor deoparte în cămările și camerele de uscare.

Macerat de lungă durată
1,5 kg de flori și frunze proaspete, 10 l apă
Pulverizați cu maceratul pur pentru a lupta împotriva diferitelor insecte și larve (varză, morcovi, ridichi etc.)

Decoct
25 g flori uscate, 1 l apă
Pulverizați soluția pură. Are efect insectifug, insecticid și fungicid. Se folosește atât preventiv cât și curativ. Tratați răsadurile începând cu momentul germinării odată la 4-5 zile până la depășirea perioadei de risc.
 

veretregn

Active Member
2.5. Săpunariță (Saponaria officinalis)
Săpunarița se poate folosi de manieră preventivă și curativă împotriva insectelor. A nu se planta la marginea surselor de apă deoarece rădăcinile sale secretă o substanță toxică împotriva insectelor (saponina) și poate afecta ecosistemele acvatice.

Macerat de lungă durată
1 kg de rădăcini, frunze și flori, 10 l apă
Diluați 1 l de macerat la 9 l de apă.
Pulverizați preventiv asupra plantelor sensibile la atacurile de insecte (precum rozele) sau curativ, atunci când prădătorii și-au făcut apariția.
De asemenea puteți adăuga un litru de macerat de lungă durată de săpunariță, la 10 – 12 litri de alte preparate gata pregătite pentru a spori aderența pe frunze.

Infuzie
150 g plante proaspete sau 25 grame plantă uscată, 1 l apă
Aplicați infuzia pură prin pulverizare împotriva unei game largi de insecte distrugătoare. Aplicați doar seara, după ce albinele nu mai sunt active.
 

veretregn

Active Member
2.6. Urzică (Urtica dioica)
Urzica conține o cantitate impresionantă de vitamine și de minerale. În același timp posedă virtuți insectifuge, insecticide și nutritive excepționale.

Infuzie
100 g frunze proaspete sau 10 g frunze uscate, 1 l de apă
Adăugați infuzia la 9 litri de apă. Pulverizați acest preparat insecticid și insectifug pentru a proteja plantele de acarieni, pureci și alte insecte dăunătoare.

Decoct
500 g de rădăcini de urzică, 5 l de apă
Pulverizați decoctul pur pe pomi fructiferi împotriva făinării și monilia, iar rozele împotriva ruginii și a bolii petelor negre.

Macerat
1 kg frunze proaspete de urzică sau 150 g uscate, 10 l de apă.
Pulverizați maceratul pur în grădina de legume, livadă și grădina cu flori. Acest preparat va ajuta plantele să lupte împotriva diferiților pureci și acarieni.

Macerat de lungă durată
1kg de frunze și tije de urzică proaspete sau 150 de grame dacă sunt uscate, 10 l de apă.
Diluați 2 l de macerat de lungă durată la 8 litri de apă. Acest preparat utilizat la udări stimulează creșterea și fortifică plantele, prevenind cloroza ferică. Se poate uda și compostul pentru a stimula fermentația. Pentru plantele din ghivece sau la începutul vegetației folosiți 1 litru la 9 litri de apă.
Prin pulverizare asupra legumelor, pomilor și florilor, diluați 0,5 l de macerat la 9,5 l de apă.
 

claude

Well-Known Member
Moderator
Grozav, Horea, ai avut o idee minunata cu acest topic, eu sunt foarte interesata si nu gasesc tocmai usor informatii :oops:
Apreciez in mod deosebit acest material
Poate ai un material si despre tataneasa, Symphytum officinale
 

veretregn

Active Member
claude a spus:
Grozav, Horea, ai avut o idee minunata cu acest topic, eu sunt foarte interesata si nu gasesc tocmai usor informatii :oops:
Apreciez in mod deosebit acest material
Poate ai un material si despre tataneasa, Symphytum officinale
Mulțumesc. Mulțumesc și pentru sugestie. Următoarea postare va fi despre tătăneasă, atunci.
 

R@MONA

Active Member
Felicitari pentru topic si mii de multumiri pentru aceste informatii! :hug: Chiar ma gandeam la un astfel de topic, dar eu nu prea am habar ...iti multumesc!
Despre cojile de banane, ce parere ai? Se pot folosi cumva pentru a obtine un ingrasamant bogat in potasiu?
 

MASCHA

Active Member
Interesante datele,multumim pentru ele :D
Stii cumva extractul de urzica,sau altceva pe baza de urzica,care acum se gaseste din abundenta, este bun pentru intarirea unei cambrii cam anemica ?
 

Elektra

Member
Excelent material, ma bucur ca tot mai multi gradinari se axeaza pe comuniunea cu natura. Eu ma intrebam daca doar urzia vie are proprietatile acestea sau si urzica moarta(Lamium album)?
Mascha pana raspunde autorul topicului iti pot spune ca eu am observat o "inviorare" la plantele de interior dupa ce le-am udat cu ceai din foi de ceapa, foile de la 2 cepe la 1 l de apa am folosit eu, infuzat 20 min, racit si udat.
 

veretregn

Active Member
2.7. Tătăneasă (Symphytum officinale)
Tătăneasa este cunoscută ca și plantă medicină de sute de ani. Este una dintre cele mai utilizate plante în agricultura biologică. Alături de urzică, algele și algele marine este utilizată pe scară largă în țări cu o lungă tradiție horticolă, precum Franța și Marea Britanie. Este bogată în elementele de bază (NPK), în special în azot și potasiu, de aceea preparatele sunt folosite în special la grădina de legume (roșii, vinete, ardei etc.) Recoltarea ei din natură poate fi uneori dificilă din cauza poziționării. În grădină poate deveni invazivă de aceea ar fi bine să fie cultivată unde nu ar putea concura cu alte plante. Există mai mult de 20 de varietăți de tătăneasă printre care:
Symphytum officinale – prezintă variații în culoarea florilor (uneori crem, alteori mov). Preferă zonă umidă și umbroasă a pădurii, iar varietatea cu flori mov este mult mai frecventă din cauza capacității sale extraordinare de resădire. Evitați să o introduceți în grădină, deoarece se răspândește rapid prin semințe.
Symphytum asperum: o varietate cu flori roz și cu frunzele mai aspre.
Symphytum x uplandicum este o varietate hibrid ale celor două. Mai este numită și Tătăneasă „Bocking 14” și a fost selecționată în anii 1950 special pentru nevoile grădinarilor. Avantajul acestei varietăți este că nu devine invazivă prin semințe, însă pe de altă parte, fiind un hibrid nu poate fi crescută din semințe. Procurarea de rădăcinii poate fi uneori dificilă. Este important de reținut ca varietățile celelalte de tătăneasă sunt deosebit de invazive și, de aceea ar fi ideală să vă procurați un hibrid. Magazinele din Marea Britanie comercializează această plantă sub numele de Comfrey Bocking 14. Proprietățile hibridului sunt similare cu cele ale plantei sălbatice.
Pentru a controla răspândirea varietățile „sălbatice” va trebui să tăiați imediat florile pentru a limita producerea de semințe.

Utilizare: tătăneasa poate fi folosită în diverse feluri în grădină: de la mulci, activator de compost, înlocuitor de turbă pentru amestecurile de substrat pentru jardiniere și ghivece.

Activator de compost
Se vor adăuga câteva frunze ușor ofilite în lada de compost pentru a stimula fermentația. Nu adăugați în cantitate mare deoarece aceasta, ci mai degrabă un strat de câțiva centimetri și apoi amestecați. Dacă adăugați în cantitate mare, în urma descompunerii planta va elibera un lichid care va inhiba fermentația și va duce la putrezire, în loc de fermentare.

Mulci
Se vor folosi frunze ușor ofilite. Nu folosiți nici frunze nici tulpini pentru că acestea pot putrezi. Luați frunzele și așezați-le într-un strat de 5 cm sub culturile dumneavoastră, în special sub pomii fructiferi și ai rozelor. Aceste frunze se vor descompune cu timpul eliberând în sol potasiu necesar pentru înflorire și fructificare.

Substrat de cultură pentru plantele de ghiveci
Exploatarea bog-ului de turbă nu poate dura la nesfârșit. Prețul substratului de pentru florile de ghiveci și jardiniere este în continuă creștere. De aceea este interesant să purcedeți în a vă prepara propriul substrat de cultură. Este un proces care necesită timp și răbdare și nu orice grădinar are posibilitatea să îl execute.
Aveți nevoie de pământ de frunze vechi de doi ani. Acesta va absoarbe fertilizatorul rezultat din descompunerea tătănesei. Într-un sac de polietilenă alternați straturi de 8-10 cm de pământ de frunze cu straturi de frunze de tătăneasă tocate. Adăugați un pic de calciu dolomitic pentru a crește pH-ul. Puneți sacul în grădină, într-un loc umbros. Verificați constant pentru ca amestecul să nu devină nici prea uscat, însă nici prea umed. După 2 – 5 luni (în funcție de sezon), atunci când frunzele de tătăneasă nu se mai observă și s-au descompus complet, substratul este gata pentru a fi utilizat. Atenție, acest substrat este mult prea „gras” pentru a fi folosit la obținerea răsadurilor.

Fermentație fără apă
Umpleți un butoi de lemn sau unul din plastic opac cu frunze de tătăneasă și lăsați să fermenteze. După câteva zile, un lichid negru va începe să se formez. Ar fi ideal să aveți un butoi cu un cep /robinet la bază pentru a colecta mai ușor acest concentrat.
O altă soluție, pentru grădinile mici. Procurați-vă un tub din PVC de 150 cm înălțime, cu un diametru de 15 – 20 cm. Apoi începeți să puneți frunzele de tătăneasă în tub presându-le foarte bine. Adăugați o piatră grea care va putea întra în tu, deasupra frunzelor, la capătul superior al tubului. Acest bolovan va continua să taseze frunzele pe măsură ce se va pierde lichid din acestea. Poziționați tubul deasupra unei site fine care va împiedica căderea frunzelor, și apoi plasați tubul cu sita deasupra unui recipient colector (caston, lighean). Fixați această coloană de un perete.
Lichidul negru format (concentrat de tătăneasă) este bogat atât în macro cât și în oligo-elemente care vor favoriza înflorirea și fructificarea. Diluați 500 de ml la 10 -12 pentru udarea la rădăcină a plantelor, odată la 2 săptămâni.

Decoct
1 kg tătăneasă proaspătă sau 200 g dacă este uscată
Adăugați 1 l din acest decoct la 9 l de apă. Pulverizați asupra tuturor culturilor (inclusiv pomi fructiferi și flori) în perioada lor de creștere.

Macerat de lungă durată
1kg frunze proaspete, 10 l apă
Această modalitate de a prepara fertilizatorii pe bază de tătăneasă este cel mai des folosită de către grădinari.
Diluați 2 litri din acest preparat la 10 l de apă și udați legumele(varză, dovlecei, țelină tomate, vinete, fasole…), la rădăcină, odată la 2 săptămâni.
Pentru fertilizare foliară pentru legume, adăugați 500 de ml la 10 l de apă și pulverizați peste toate frunzele, tot odată la două săptămâni.
Acest macerat contribuie și maturarea mai rapidă a compostului.


Nu uitați că rețetele generale de preparare a infuziei, decoctului, a maceratului și a maceratului de lungă durată se găsesc în primele postări ale acestui topic.
 

veretregn

Active Member
R@MONA a spus:
Felicitari pentru topic si mii de multumiri pentru aceste informatii! :hug: Chiar ma gandeam la un astfel de topic, dar eu nu prea am habar ...iti multumesc!
Despre cojile de banane, ce parere ai? Se pot folosi cumva pentru a obtine un ingrasamant bogat in potasiu?
Mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, cojile de banană sunt bogate în potasiu și pot fi folosite ca și fertilizator cu eliberare lentă.

Următoarea postare va fi despre banane, atunci.

MASCHA a spus:
Interesante datele,multumim pentru ele :D
Stii cumva extractul de urzica,sau altceva pe baza de urzica,care acum se gaseste din abundenta, este bun pentru intarirea unei cambrii cam anemica ?
Elektra a spus:
Excelent material, ma bucur ca tot mai multi gradinari se axeaza pe comuniunea cu natura. Eu ma intrebam daca doar urzia vie are proprietatile acestea sau si urzica moarta(Lamium album)?
Îmi pare rău însă nu te pot ajuta aici.

Numele de Cambria este unul comercial sub care sunt reunite mai mulți hibrizi majoritatea pornind de la încrucișări repetate a Odontoglossum cu Miltonia, Ocidium, Brassia etc., sau chiar hibrizi care nu au la bază Odontoglossum. Multe dintre orhidee au toleranță scăzută la Sulf. Însă nu este cazul Cambriei. Sulful se găsește în abundență în urzici, de aceea trebuie avut grijă în aplicarea sulfului la anumite specii de orhidee.

Pentru a răspunde amândoura în același timp. Urzica moartă nu are același proprietăți ca și urzica usturătoare pentru că perii usturători sunt bogați în vitamine, amino-acizi, enzime. Cu alte cuvinte, nu ustură ei degeaba. Hehe.

Efectele fortifiante are urzicii usturătoare se regăsesc tocmai în perii usturători care conțin o multitudine de aminoacizi esențiali și nesențiali.

Histaminele, de exemplu, au rol de creare a alergiilor și contribuie la protecția plantei față de dăunători. De asemenea în frunze sunt conține o multitudine de substanțe nutritive, enzime și vitamine. Urzica este o plantă cu creștere rapidă și de aceea are nevoie de rezerve.

Pentru că orice plantă se hrănește și prin absorbția substanțelor nutritive prin frunze, o suplimentare cu aceste vitamine, minerale și aminoacizi ar putea fi benefică orhideei tale. Există grădinari care folosesc maceratul de lungă durată foarte diluat la pulverizarea orhideelor, din când în când, însă mi-a fost imposibil să descopăr cum și la ce frecvență. Având în vedere că orhidee sunt, în mare lor majoritate, plante cu creștere lentă, cred că ar trebui să iei în cosiderare că un aport de substanțe nutritive foarte mare nu este indicat.

Totodată, fapul că planta ta a devenit anemică poate însemna că a fost crescută în condiții neprielnice. Poate prea cald, sau prea umed sau prea prea rece, sau prea întuneric. De aceea, îninte de a apela la preparatele pe bază de urzică, te-aș ruga să încerci să apelezi, prima dată, la unul dintre specialiștii de orhidee de pe forum.

Totuși, dacă decizi să faci un experiment cu urzici pe planta, aș fi foarte curios de rezultatele obținute.

Îți mulțumesc pentru întrebare.
 

MASCHA

Active Member
Iti multumesc pentru raspunsul complex si explicit.O sa incerc o stropire cu un macerat de urzica la orhideea mea luata acum 2 ani de la reducere intr-o stare jalnica.Ea nu a evoluat prea mult in anii acestia ,dar nici nu a murit,ba chiar incearca sa-i dea pseudobulbi noi,asa ca o sa vedem,cred ca rau nu are ce sa-i faca ....
 

claude

Well-Known Member
Moderator
E foarte bine sa stim cum putem utiliza plantele care ne inconjoara pentru a ne ajuta gradina, eu evit sa folosesc pesticide de sinteza cu exceptia cazurilor cand planta e atacata puternic si in felul acesta incerc sa o salvez. Evident e vorba de pomi, arbusti, plante carora le trebuie multi ani pentru a se dezvolta si deci sunt o pierdere importanta.

Iar anul trecut, dupa ce a stropit tata rosiile cu zeama bordeleza mie nu mi-a venit sa le mai mananc :| E o tampenie, majoritatea produselor pe care le cumparam au in compozitie chimicale, dar creierul reactioneaza mai prompt atunci cand si vede fapta :mrgreen:
 
Sus