Rosia romaneasca

claude

Well-Known Member
Moderator
Daca arunc cenusa pe pamant peste iarna, e ok, mai are efect in primavara? Varul cand se administreaza pentru sanitarizare, e bine acum, in sezonul rece?
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
cenusa in iarna pesta aratura , rezolva multe - multe

varul la o luna dupa plantare cand planta are prima frunza bazala matura ;-)
 

Toluta

Member
CENUŞA: îngăşământ mineral desăvârşit, minunăţie a naturii, născută din jale şi trup de lemne, praf de mântuire pentru ţărâna obidită, aduce binefacere şi primeneală în orice ogradă cu respect de pământ. S-a pregătit ea cu multe bunătăţi şi leacuri: are prin boccele mulţime de elemente din răbojul bătrânului chimist, Mendeleev, vreo 74 la număr: şi potasiu, şi fosfor sub formă numa bună de asimilat de pământurile mai acre din fire, ca să se molcomească, să devina primitoare de rod, are şi calciu, şi magneziu, fier, sulf şi zinc. A mai pus şi căteva microelemente, din cele trebuincioase legumelor, perenelor, dar si pomilor şi arbustilor dătători de fructe: bor, mangan, cupru, zinc, molibden şi nu mai continuu, că mai avem multe lucruri interesante de aflat.

Zeci de pagini despre ingrasamintul meu preferat. :pa:
 

Toluta

Member
În România există încă trei institute de cercetare agricole care deţin şi dezvoltă soiuri de tomate: Staţiunea de Dezvoltare-Cercetare pentru Legumicultură Buzău, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură (ICDLF) Vidra (localitate aflată în judeţul Ilfov, aproape de Bucureşti) şi Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut (aflată la 30 de kilometri de Târgu-Mureş).

Din cauza restrângerii de activitate din ultimii 29 de ani, dar şi din pricina desfiinţării sprijinului financiar încă din 2007, cantităţile de seminţe produse nu sunt foarte mari, fiind insuficiente la cererea relativ mare de pe piaţă.

Cercetătorii români spun că problema productivităţii la soiurile româneşti a fost rezolvată, practic se pot obţine producţii similare cu soiurile importante, însă rămâne problema rezistenţei, ceea ce îi face pe legumicultorii români „să fugă“ când aud de tomate autohtone. De 15-20 de ani, legumicultorii preferă soiurile de seminţe de import, dar cererea din partea consumatorilor ar putea schimba în perioada următoare optica producătorilor.
„Se cumpără tot ce producem. Nici nu facem faţă la cererea de seminţe şi răsaduri de roşii. Colecţia noastră de seminţe la SDCL Buzău conţine peste 500 de soiuri de seminţe de roşii. În trecut, vorbeam de roşii de consum şi roşii de industrializare. În prezent, vorbim de zeci şi zeci de soiuri şi hibrizi specializaţi. Pentru consum, roşiile nu trebuie să fie fade, trebuie să fie dulci-acrişoare la gust, să înţepe la limbă, să aibă un conţinut ridicat de vitamina C şi altele. La roşiile pentru industrializare, acestea nu trebuie să fie acide, iar conţinutul de substanţă uscată nu trebuie să depăşească 6%“

Toluta-expert in gradinareala
 

Toluta

Member
Soiuri românești de roșii care rezistă de 40 de ani.

Chiru Cristea, doctor inginer în agricultură, este considerat „părintele roşiei româneşti“.

Acum 40 de ani, dr. Chiru Cristea a obţinut prin cercetare primele soiuri de roşii, dar şi de ceapă (cunoscută sub numele de Ceapa de Buzău), precum şi alte legume.

„Doctorul Chiru Cristea a fost deschizătorul de drumuri. Noi îi continuăm munca. Ce să vă mai spun, că de 40 de ani avem soiuri româneşti precum Buzău 22, Buzău 47 şi Buzău 1600, care sunt în continuare cultivate şi nu sunt depreciate? Roşiile româneşti au un standard genetic, nu s-a umblat la ele. Au apărut între timp şi alte soiuri, cercetarea lucrează, facem schimburi şi cu alte institute“

Toluta-expert in gradinareala
 

Toluta

Member
Bancă de date pentru seminţe tradiționale

La Eco Ruralis, din Cluj-Napoca, o asociație de țărani care promovează şi practică agricultura ecologică și tradițională „bazată pe principii de mediu conștient“, există un catalog de seminţe tradiţionale care conţine toate varietăţile de seminţe ţărăneşti propuse pentru distribuţie (dovleac, mărar, castraveţi, roşii, floarea-soarelui, porumb, salată şi altele).

„Avem un catalog cu seminţe tradiţionale. Toţi cei care ne contactează vor fi îndrumaţi să obţină seminţele necesare“, spune Willy Schuster, din Sibiu, membru Eco Ruralis.

În baza comenzilor, asociaţia poate trimite o cantitate nu foarte mare de seminţe, dar care însă „este suficientă pentru a cultiva şi salva ulterior seminţele“. Cei care beneficiază de acest program sunt rugaţi să returneze prin poştă o cantitate mică de seminţe, pentru a putea fi distribuite şi altor ţărani, în anii care vin. Cei care primesc seminţele trebuie să îşi ia angajamentul că „le vor îngriji şi le vor cultiva într-un loc în care să nu se amestece cu alte soiuri“.


Toluta-expert in gradinareala
Trebuie sa ne despartim si sper sa imi purtati o impresie cit se poate de nasoala.
 

Toluta

Member
Poate numai pentru pasionatii de tomate sau pentr rautaciosi postarea va fi importanta.
14520 de nume de soiuri şi hibrizi de tomate roşii a adunat într-o listă un împătimit al cultivării acestora, Christian Lemaire. Aranjate alfabetic, varietăţile din listă sunt doar enumerate sau sunt însoţite de informaţii mai mult sau mai puţin detaliate.
Surpriza :se găsesc acolo numeroase soiuri şi hibrizi cu origine în România. Unele soiuri vechi, păstrate atât din mediul minoritarilor germani cât şi din mediul românesc, sunt înşirate alături de creaţii prestigioase ale institutelor de cercetare.
 
Sus