Unica in felul sau, gradina botanica bucuresteana a fost infiintata in 1860, din initiativa doctorului Carol Davila, pe langa facultatea de medicina. Situata in partea de vest a orasului, pe malul drept al Dambovitei, gradina (7ha) a fost amenajata de botanistul Ulrich Hoffmann, cel care a fost si primul director al institutiei. Sase ani mai tarziu conducerea gradinii botanice era preluata de cunoscutul botanist Dimitrie Grecescu care a dezvoltat colectiile de plante si schimburile cu alte gradini botanice din Europa. Sub conducerea sa a fost publicat si primul catalog, care numara 3700 de plante din sectoarele in aer liber si din sere. In 1870 dezvoltarea gradinii a fost intrerupta, amplasamentul fiind destinat amenajarii unui parc pentru familia regala. In 1874 gradina botanica a fost mutata in centrul orasului pe terenul Palatului Sutu de langa Universitate. Acesta este momentul in care Dimitrie Brandza intra in "viata" gradinii botanice, incercand sa obtina terenuri corespunzatoare misiunii pe care o avea de indeplinit.
Zece ani mai tarziu eforturile sale aveau sa fie incununate de succes: pe 28 februarie 1884 gradina botanica va primi terenul pe care se gaseste in prezent si fondurile necesare amenajarilor, construirii (dupa modelul serelor de la Gradina Botanica din Liege) primelor sere si popularii acestora, precum si infiintarii Institutului si Muzeului Botanic. In 1932 gradina a trecut sub administrarea primariei departandu-se de la menirea ei si bombardamentele celui de-al doilea razboi mondial au produs pagube majore. In 1954 gradina botanica a trecut din nou in grija Universitatii, situatie care se mentine si in prezent. In 1960 s-au construit serele noi si noul Institut Botanic in care functioneaza si Herbarul. In 1978 a fost inaugurat noul Muzeu Botanic, organizat pe baze ecologice. Abia in 1994 gradina a primit numele binefacatorului sau.
Organizata in sectoare, gradina are spatii amenajate in aer liber si in sere. In spatiul liber au fost plantate acele specii rezistente la iernile din zona de campie de clima temperata iar in sere se pastreaza specii si varietati tropicale, cactusi si palmieri. Sectorul decorativ ocupa 5000 mp. El a fost infiintat in 1956 si ocupa spatiul de la intrarea in gradina. Acesta este sectorul care uimeste prin bogatia de culori indiferent de anotimp. Cele 500 de plante erbacee si lemnoase au fost grupate in asa fel incat sa atraga atat atentia amatorului de plante si flori cat si a specialistului. Sectorul plantelor rare, infiintat in 1962, cuprinde specii declarate monumente ale naturii in plan national si regional. Acesta este unul dintre sectoarele care vor avea o dezvoltare evidenta in anii urmatori datorita misiunii gradinii botanice de a conserva speciile de plante pe cale de disparitie. Sectorul de flora mediteraneana numara 200 de specii care se intalnesc si pe teritoriu romanesc in zona Banatului si sudul Olteniei si Dobrogei. Sectorul numit Gradina Italiana este amenajat langa Institutul Botanic si se desfasoara intre doua alei cu castani. Spatiul este elegant, dreptunghiular cu extremitati rotunjite si cuprinde plante perene precum si un bazin cu specii acvatice. Flora Dobrogei ocupa o colina unde se afla specii lemnoase si erbacee specifice. In sectorul Muntii Carpati speciile sunt grupate pe zone de vegetatie: paduri de foioase si paduri de conifere. Pe Colina Coniferelor, cascada si monumentalul chiparos din America de Nord constituie atractiile principale. Lacul de la baza colinei este acoperit cu nuferi.
Rosarium-ul amenajat in 1976 pe o jumatate de hectar a adunat 120 de soiuri de trandafiri de diferite talii si tipuri de inflorescente, culori si parfumuri. Ei sunt mereu infloriti din primavara tarziu pana toamna. Colectia de Irisi cuprinde 70 de taxoni (12 specii spontane) in culori variind de la alb si galben pana la violet catifelat cu flori mai mici sau mai mari. Sectorul plantelor utile cuprinde specii de plante medicinale (250), industriale si furajere. Sectorul sistematic incearca sa redea evolutia plantelor de la inceputuri si pana in prezent. Pepiniera a fost infiintata pentru a putea imbunatatii si revitaliza sectoarele in aer liber, insa aceasta este si un bun mijloc de autofinantare. In acest moment este in curs de amenajare si arborii obtinuti vor fi comercializati.
Serele cu cele 8 compartimente protejeaza specii de palmieri, ficusi, filodendroni, orhidee si ferigi, plante tropicale de apa, bromelii, plante suculente, cactusi si alte plante decorative. Pavilionul central este ocupat de Palmariu care ocupa o suprafata de 600mp si are 40 de specii cu origini in China, Indochina, India, Africa si America de Nord. In compartimentul orhideelor se intalnesc 36 de specii de orhidee aduse din America de Sud si Java, precum si specii care se dezvolta in aceleasi conditii climaterice. Compartimentul ferigilor are o colectie bogata de plante aduse din toate zonele lumii. Compartimentul plantelor mediteraneene este populat cu specii de citrice, cafea, maslin, dafin, azalee, camelii, oleandri, clivia si rosmarin. In compartimentul plantelor subtropicale de apa intalnim nufarul de Amazon, precum si alte specii de plante acvatice dar si cele carnivore, din cauza faptului ca acestea au nevoie de umiditate.
In compartimentul plantelor suculente si al cactusilor intalnim plante bizare dar care ne uimesc prin formele si culorile florilor. In compartimentul bromeliilor intalnim 45 de specii de plante epifite, dispuse in diverse aranjamente. Ele ne uimesc prin formele lor, prin culorile si dimensiunile florilor precum si prin felul in care acestea se aprovizioneaza cu apa necesara pentru dezvoltare. Serele vechi construite in 1889-1891 cu suprafata de 760 mp sunt cele mai vechi din tara si sunt folosite pentru obtinerea materialului vegetal necesar serelor de expozitie cat si pentru ingrijirea unor specii care necesita conditii speciale. Serele de productie sunt partial ingropate si furnizeaza plante pentru amenajarea sectoarelor in aer liber. Muzeul Botanic amplasat pe o alee in apropierea intrarii in gradina pastreaza cu grija in salile sale istoria gradinii, ne ofera ocazia de a face cunostinta cu diverse personalitati ale botanicii romanesti, cu zonele de vegetatie specifice tarii noastre, cu plantele medicinale si utile.
Tot aici se pot afla lucruri interesante despre ciupercile comestibile dar si despre cele otravitoare. In muzeu sunt expuse 5000 de acuarele ale artistei Angiolina Santocono cu plante diverse si flori, precum si plante conservate prin uscare sau pastrate in alcool. Herbarul infiintat in 1882 de catre D. Brandza a fost grav afectat de bombardamentele din 1944 si numai o parte dintre plantele pastrate aici au putut fi salvate. Mai tarziu, s-a incercat refacerea acestuia prin donatii de la diverse institutii de specialitate. Biblioteca cuprinde peste 9000 de volume, publicatii si extrase de interes pentru botanisti. Aceasta a fost constituita pe baza schimburilor cu cei 250 de parteneri ai gradinii botanice. Seminteria gradinii botanice ofera posibilitatea schimburilor dintre institutii din tara si strainatate. Gradina botanica bucuresteana, ca toate gradinile botanice, este implicata in probleme de educare a publicului iubitor de natura, este o institutie de invatamant si cercetare, al carui scop principal este conservarea biodiversitatii si protectia mediului.
Zece ani mai tarziu eforturile sale aveau sa fie incununate de succes: pe 28 februarie 1884 gradina botanica va primi terenul pe care se gaseste in prezent si fondurile necesare amenajarilor, construirii (dupa modelul serelor de la Gradina Botanica din Liege) primelor sere si popularii acestora, precum si infiintarii Institutului si Muzeului Botanic. In 1932 gradina a trecut sub administrarea primariei departandu-se de la menirea ei si bombardamentele celui de-al doilea razboi mondial au produs pagube majore. In 1954 gradina botanica a trecut din nou in grija Universitatii, situatie care se mentine si in prezent. In 1960 s-au construit serele noi si noul Institut Botanic in care functioneaza si Herbarul. In 1978 a fost inaugurat noul Muzeu Botanic, organizat pe baze ecologice. Abia in 1994 gradina a primit numele binefacatorului sau.
Organizata in sectoare, gradina are spatii amenajate in aer liber si in sere. In spatiul liber au fost plantate acele specii rezistente la iernile din zona de campie de clima temperata iar in sere se pastreaza specii si varietati tropicale, cactusi si palmieri. Sectorul decorativ ocupa 5000 mp. El a fost infiintat in 1956 si ocupa spatiul de la intrarea in gradina. Acesta este sectorul care uimeste prin bogatia de culori indiferent de anotimp. Cele 500 de plante erbacee si lemnoase au fost grupate in asa fel incat sa atraga atat atentia amatorului de plante si flori cat si a specialistului. Sectorul plantelor rare, infiintat in 1962, cuprinde specii declarate monumente ale naturii in plan national si regional. Acesta este unul dintre sectoarele care vor avea o dezvoltare evidenta in anii urmatori datorita misiunii gradinii botanice de a conserva speciile de plante pe cale de disparitie. Sectorul de flora mediteraneana numara 200 de specii care se intalnesc si pe teritoriu romanesc in zona Banatului si sudul Olteniei si Dobrogei. Sectorul numit Gradina Italiana este amenajat langa Institutul Botanic si se desfasoara intre doua alei cu castani. Spatiul este elegant, dreptunghiular cu extremitati rotunjite si cuprinde plante perene precum si un bazin cu specii acvatice. Flora Dobrogei ocupa o colina unde se afla specii lemnoase si erbacee specifice. In sectorul Muntii Carpati speciile sunt grupate pe zone de vegetatie: paduri de foioase si paduri de conifere. Pe Colina Coniferelor, cascada si monumentalul chiparos din America de Nord constituie atractiile principale. Lacul de la baza colinei este acoperit cu nuferi.
Rosarium-ul amenajat in 1976 pe o jumatate de hectar a adunat 120 de soiuri de trandafiri de diferite talii si tipuri de inflorescente, culori si parfumuri. Ei sunt mereu infloriti din primavara tarziu pana toamna. Colectia de Irisi cuprinde 70 de taxoni (12 specii spontane) in culori variind de la alb si galben pana la violet catifelat cu flori mai mici sau mai mari. Sectorul plantelor utile cuprinde specii de plante medicinale (250), industriale si furajere. Sectorul sistematic incearca sa redea evolutia plantelor de la inceputuri si pana in prezent. Pepiniera a fost infiintata pentru a putea imbunatatii si revitaliza sectoarele in aer liber, insa aceasta este si un bun mijloc de autofinantare. In acest moment este in curs de amenajare si arborii obtinuti vor fi comercializati.
Serele cu cele 8 compartimente protejeaza specii de palmieri, ficusi, filodendroni, orhidee si ferigi, plante tropicale de apa, bromelii, plante suculente, cactusi si alte plante decorative. Pavilionul central este ocupat de Palmariu care ocupa o suprafata de 600mp si are 40 de specii cu origini in China, Indochina, India, Africa si America de Nord. In compartimentul orhideelor se intalnesc 36 de specii de orhidee aduse din America de Sud si Java, precum si specii care se dezvolta in aceleasi conditii climaterice. Compartimentul ferigilor are o colectie bogata de plante aduse din toate zonele lumii. Compartimentul plantelor mediteraneene este populat cu specii de citrice, cafea, maslin, dafin, azalee, camelii, oleandri, clivia si rosmarin. In compartimentul plantelor subtropicale de apa intalnim nufarul de Amazon, precum si alte specii de plante acvatice dar si cele carnivore, din cauza faptului ca acestea au nevoie de umiditate.
In compartimentul plantelor suculente si al cactusilor intalnim plante bizare dar care ne uimesc prin formele si culorile florilor. In compartimentul bromeliilor intalnim 45 de specii de plante epifite, dispuse in diverse aranjamente. Ele ne uimesc prin formele lor, prin culorile si dimensiunile florilor precum si prin felul in care acestea se aprovizioneaza cu apa necesara pentru dezvoltare. Serele vechi construite in 1889-1891 cu suprafata de 760 mp sunt cele mai vechi din tara si sunt folosite pentru obtinerea materialului vegetal necesar serelor de expozitie cat si pentru ingrijirea unor specii care necesita conditii speciale. Serele de productie sunt partial ingropate si furnizeaza plante pentru amenajarea sectoarelor in aer liber. Muzeul Botanic amplasat pe o alee in apropierea intrarii in gradina pastreaza cu grija in salile sale istoria gradinii, ne ofera ocazia de a face cunostinta cu diverse personalitati ale botanicii romanesti, cu zonele de vegetatie specifice tarii noastre, cu plantele medicinale si utile.
Tot aici se pot afla lucruri interesante despre ciupercile comestibile dar si despre cele otravitoare. In muzeu sunt expuse 5000 de acuarele ale artistei Angiolina Santocono cu plante diverse si flori, precum si plante conservate prin uscare sau pastrate in alcool. Herbarul infiintat in 1882 de catre D. Brandza a fost grav afectat de bombardamentele din 1944 si numai o parte dintre plantele pastrate aici au putut fi salvate. Mai tarziu, s-a incercat refacerea acestuia prin donatii de la diverse institutii de specialitate. Biblioteca cuprinde peste 9000 de volume, publicatii si extrase de interes pentru botanisti. Aceasta a fost constituita pe baza schimburilor cu cei 250 de parteneri ai gradinii botanice. Seminteria gradinii botanice ofera posibilitatea schimburilor dintre institutii din tara si strainatate. Gradina botanica bucuresteana, ca toate gradinile botanice, este implicata in probleme de educare a publicului iubitor de natura, este o institutie de invatamant si cercetare, al carui scop principal este conservarea biodiversitatii si protectia mediului.