caducă = plantă care îşi pierde frunzele la începutul fiecărei ierni.
calamus= tulpină articulată ce are în partea de jos un internod scurt, din care se dezvoltă frunzele, iar în partea superioară un unic internod lung.
calatidiu=inflorescenta cu ax floral turtit ca un disc, tipsie ori cupa inconjurat de bractee si acoperit de flori sesile
cambium=tesut dintre lemn si coaja
caliciu = învelişul extern (de obicei verde) al florilor, alcătuit din sepale libere sau unite între ele.
canaliculat= strabatut in lung de un sentulet, de un canalicul ex frunzele de Juncus.
campanulat = asemanator unui clopot (despre flori).
capilaritate= fenomen fizic ce permite lichidelor sa urce in tuburi f subtiri,vasele tesuturilor unei plante,bacurile de rezerva de apa se bazeaza pe acest fenomen .
capitul= inflorescenta formata dintr-o axa principala scurta, sferica sau ovoida, pe care se insera flori sesile sau scurt pedicelate; intreaga inflorescentă este protejata de involucru (muşeţel, trifoi).
capsula= tip de fruct uscat, uneori divizat în mai multe loji şi având numeroase seminţe, care, la maturitate, se deschide de la sine, punând seminţele în libertate.
carenta = absenta sau existanta in cantitati insuficiente a unei substante necesare plantei ce determina modificari fizilologice de diferite niveluri de gravitate
cariopsă = tip de fruct uscat, indehiscent, cu pericarpul lipit de sămânţa unică (caracteristic cerealelor).
carpela = componenta a gineceului .
catafila = tip de frunza solzoasa, cu rol de protectie a mugurilor/bulbilor.
caudat = prevazut cu ramuri sau inflorescente ca niste cozi.
caudex = tulpină erbacee care prezintă interoduri scurte, cu un segment final lung, în al cărui capăt se află o rozetă de frunze cu inflorescenţă.
caul, caulis = tulpină erbacee ce are noduri proeminente şi internoduri bine dezvoltate, fistuloase sau pline.
cataratoare = planta cu tulpina alungita care se prinde, aderand prin diverse mijloace (carcei, ventuze), de ziduri sau alte structuri invecinate, care servesc drept suporturi.
carcel = frunza metamorfozata (modificata) cu care plantele se susţin pe diferite tipuri de suporţi.
cefalium = denumire generica a extremitatii superioare (cefalice) a unor cactusi.
cespitos = termen ce desemneaza plantele care formeaza tufe dese pornite dintr-un mugur ori din rizomi foarte mici si indesati unul in altul (cacteele).
ciatiu = inflorescenta bine definita, in forma de cupa (euforbia).
ciliata = frunza cu perii dispusi pe margine.
ciorchine = tip de inflorescenta care dezvolta un ax principal, de-a lungul caruia se insira numeroase ramificatii cu flori. Aceasta inflorescenta se mai numeste si racem ramificat.
circinat = limb foliar rulat ca o carje, ca la pteridofite (ferigi).
cladodiu = ramificaţii ale unor specii de plante care au forma unor ace de brad şi care îndeplinesc rolul fotosintetic al frunzelor.
clona= serie de indivizi descendenti ai aceluiasi individ rezultati pe cale asexuata
cloroza = boala a plantelor cauzata de lipsa de clorofila care se manifesta prin decolorarea frunzelor si a mugurilor
col = zona de trecere dintre tulpina si aparatul radicular
colet= portiune ingrosata, aflata la jonctiunea dintre radacina si tulpina. In cazul anumitor plante trebuie sa fie la suprafata solului sau doar usor ingropata in pamant.
convolut= in forma de cornet.
compost = substrat de cultura si ingrasamant organic obtinut prin descompunerea avansata a resturilor menajere.
compostare = amestecarea resturilor vegetale menajere in platforme special amenajate, pentru a le asigura fermentarea si transformarea in ingrasamant organic, ori a ingrasamintelor minerale cu paie sau turba in vederea obtinerii mranitei de rasaduri .
conectiv = parte a anterei care suportă şi reuneşte sacii polenici.
cordat= in forma de inima.
cordiform= in forma de inima.
corimb= inflorescenta asemanatoare unei umbrele (cununite) in care florile, desi au pedunculii inserati la inaltimi diferite pe axa comuna, apar la acelasi nivel.
corolă = totalitatea petalelor unei flori.
cotiledon = (frunza embrionară) este componentă a seminţei, care datorită substanţelor de rezervă depozitate, are rolul de a hrăni planta imediat după încolţire, până la apariţia propriilor frunze.
culm, culmus= pai, tulpină păioasă, specifică gramineelor, cu internoduri lungi şi noduri accentuate, fistuloasă (cu goluri pe dinăutru) sau, mai rar, plină.
calamus= tulpină articulată ce are în partea de jos un internod scurt, din care se dezvoltă frunzele, iar în partea superioară un unic internod lung.
calatidiu=inflorescenta cu ax floral turtit ca un disc, tipsie ori cupa inconjurat de bractee si acoperit de flori sesile
cambium=tesut dintre lemn si coaja
caliciu = învelişul extern (de obicei verde) al florilor, alcătuit din sepale libere sau unite între ele.
canaliculat= strabatut in lung de un sentulet, de un canalicul ex frunzele de Juncus.
campanulat = asemanator unui clopot (despre flori).
capilaritate= fenomen fizic ce permite lichidelor sa urce in tuburi f subtiri,vasele tesuturilor unei plante,bacurile de rezerva de apa se bazeaza pe acest fenomen .
capitul= inflorescenta formata dintr-o axa principala scurta, sferica sau ovoida, pe care se insera flori sesile sau scurt pedicelate; intreaga inflorescentă este protejata de involucru (muşeţel, trifoi).
capsula= tip de fruct uscat, uneori divizat în mai multe loji şi având numeroase seminţe, care, la maturitate, se deschide de la sine, punând seminţele în libertate.
carenta = absenta sau existanta in cantitati insuficiente a unei substante necesare plantei ce determina modificari fizilologice de diferite niveluri de gravitate
cariopsă = tip de fruct uscat, indehiscent, cu pericarpul lipit de sămânţa unică (caracteristic cerealelor).
carpela = componenta a gineceului .
catafila = tip de frunza solzoasa, cu rol de protectie a mugurilor/bulbilor.
caudat = prevazut cu ramuri sau inflorescente ca niste cozi.
caudex = tulpină erbacee care prezintă interoduri scurte, cu un segment final lung, în al cărui capăt se află o rozetă de frunze cu inflorescenţă.
caul, caulis = tulpină erbacee ce are noduri proeminente şi internoduri bine dezvoltate, fistuloase sau pline.
cataratoare = planta cu tulpina alungita care se prinde, aderand prin diverse mijloace (carcei, ventuze), de ziduri sau alte structuri invecinate, care servesc drept suporturi.
carcel = frunza metamorfozata (modificata) cu care plantele se susţin pe diferite tipuri de suporţi.
cefalium = denumire generica a extremitatii superioare (cefalice) a unor cactusi.
cespitos = termen ce desemneaza plantele care formeaza tufe dese pornite dintr-un mugur ori din rizomi foarte mici si indesati unul in altul (cacteele).
ciatiu = inflorescenta bine definita, in forma de cupa (euforbia).
ciliata = frunza cu perii dispusi pe margine.
ciorchine = tip de inflorescenta care dezvolta un ax principal, de-a lungul caruia se insira numeroase ramificatii cu flori. Aceasta inflorescenta se mai numeste si racem ramificat.
circinat = limb foliar rulat ca o carje, ca la pteridofite (ferigi).
cladodiu = ramificaţii ale unor specii de plante care au forma unor ace de brad şi care îndeplinesc rolul fotosintetic al frunzelor.
clona= serie de indivizi descendenti ai aceluiasi individ rezultati pe cale asexuata
cloroza = boala a plantelor cauzata de lipsa de clorofila care se manifesta prin decolorarea frunzelor si a mugurilor
col = zona de trecere dintre tulpina si aparatul radicular
colet= portiune ingrosata, aflata la jonctiunea dintre radacina si tulpina. In cazul anumitor plante trebuie sa fie la suprafata solului sau doar usor ingropata in pamant.
convolut= in forma de cornet.
compost = substrat de cultura si ingrasamant organic obtinut prin descompunerea avansata a resturilor menajere.
compostare = amestecarea resturilor vegetale menajere in platforme special amenajate, pentru a le asigura fermentarea si transformarea in ingrasamant organic, ori a ingrasamintelor minerale cu paie sau turba in vederea obtinerii mranitei de rasaduri .
conectiv = parte a anterei care suportă şi reuneşte sacii polenici.
cordat= in forma de inima.
cordiform= in forma de inima.
corimb= inflorescenta asemanatoare unei umbrele (cununite) in care florile, desi au pedunculii inserati la inaltimi diferite pe axa comuna, apar la acelasi nivel.
corolă = totalitatea petalelor unei flori.
cotiledon = (frunza embrionară) este componentă a seminţei, care datorită substanţelor de rezervă depozitate, are rolul de a hrăni planta imediat după încolţire, până la apariţia propriilor frunze.
culm, culmus= pai, tulpină păioasă, specifică gramineelor, cu internoduri lungi şi noduri accentuate, fistuloasă (cu goluri pe dinăutru) sau, mai rar, plină.