Moshule,
am citit si eu ce scrisasi pe aici.
D'apoi sa zic si eu ce stiu.... nu prea multe... ce am mai prins si eu asa de la bunicu de pe langa Bistrita.Nu stiu eu sa zic toate detaliile, dar zic ce stiu si voi spicuiti daca gasiti ceva interesant.
Bunicu face palinca de prune si de mere, ca numa pomi de astia avem prin livada. Fructele le pune la fermentat in cazi mari de lemn, care sunt bagate in magazie, nu in beci, ca ar fi mai greu de scos. Prunele le pune nezdrobite. Merele le tine odata pana toamna tarziu in curte, puse in lazi si acoperite, sa fie coapte bine. Apoi le da mai intai printr-o zdrobitoare construita de el si apoi le pune la fermentat. Zahar nu pune neam.
Cand fructele au fermentat ( asta numa' el hotaraste cand e) cazile de lemn le urca in caruta si se duce cu ele la cazan. E un om in sat, care detine un cazan mare si acolo fierb toti pe rand si contra cost. Fiertul palincii incepe dupa-masa si cam dureaza pana a doua zi dimineata, iar bunicul sta acolo si verifica licoarea impreuna cu proprietarul cazanului.
Cazanul stiu ca e de cupru. Primii 2-3 litrii de alcool care se scurg, se scot, nu se amesteca restul palincii, pentru ca contin oxizii de cupru.
Taria, zice el, ca tre' sa fie pe la 48 de grade, pe masurate.
Dar uite cum mai stie el ca e destul de tare sau nu palinca. Pune intr-un paharel, acopera gura paharului cu palma, apoi scutura tare paharul. Apoi se uita la perlutele care apar pe suprafata palincii. Daca se sparg repede, palinca e prea slaba.
Dupa ce e gata, palinca o tine in butoaie. Asa capata o culoare galbuie.
Eu nu beau, dar parca imi place mai mult palinca galbuie, decat una incolora. Aceea ma duce cu gandul mai degraba spre vodca.
Zice lumea ca bunicu face palinca adevarata, de calitate. Pacat, ca e probabil ultimul din familie care stie cum se face. Dupa el, nu cred ca se va mai ocupa cineva cu asta.
Iar eu cam atat stiu despre fabricarea de palinca