URECHELNITA
Numerosi sunt ajutatorii omului in natura. In aceasta carte voi aminti numai pe cei mai importanti. Unul dintre acestia este urechelnita (Forficulia auricularia), uneori hulita si chiar combatuta fara rost. Ea apartine animalelor celor mai folositoare in pomicultura. Cum am reusit eu sa o inmultesc si s-o pastrez?
Mai intai este bine de stiut ca pitigoii si vrabiile consuma cu placere urechelnite. Fiind un animal nocturn, ziua sta mai mult ascuns. Pentru a oferi un adapost sigur urechelnitelor pe timp de zi, am inovat un cuib simplu, pe care l-am multiplicat in mii de exemplare. De la mine, acest cuib s-a raspandit in toata Europa Centrala. “Locuinta” pentru urechelnite, conceputa de mine, este formata dintr-un ghiveci pentru flori, o sarma zincata de 70 cm lungime si ceva talaj, fan, sau paie. Un capat al sarmei il rasucesc de cateva ori in jurul unui lemn rotund, de exemplu un plantator, pentru a realiza o opritoare. Introduc capatul celalat al sarmei prin orificiul ghiveciului si umplu ghiveciul cu talaj. Spiralele sarmei au rolul de a fixa talajul in ghiveci, deoarece acesta se agata in pomi, cu gura in jos. In legumicultura se folosesc pari de sustinere. In zona noastra, primele urechelnite apar in ghiveci in mijlocul lunii mai. Ele raman aici cat gasesc prada in apropiere. Numarul locatarilor dintr-un ghiveci se poate vedea intorcand cu grija ghiveciul si ridicand putin talajul. Acest numar, in unii ani, poate fi de cateva sute. Am denumit aceste ghivece “politia mobila”. Atunci cand e cazul, o pot muta dintr-un loc in altul.
Hrana preferata de urechelnita sunt paduchii de frunza, paduchele lanos, paduchii testosi. Am observat ca intra uneori in prune pentru a se hrani cu larva viespii fierastrau. Le-am observat de asemnea, in cuiburile moliei de mar. Ataca si paduchii de frunza ai fasolei. Aparitia urechelnitelor este strans legata de evolutia biologica a paduchilor.